EN
HU
RO

Steaguri publicitare

Steaguri publicitare
detalii
 

Steaguri nationale

Steaguri nationale
detalii
 

Catarge

Catarge
detalii
 

Noutati la Romflag

Produse noi

Polyester Microperforat

Incepand cu anul 2012, steagurile produse de Romflag pot fi imprimate si pe noul tip de material, polyester microperforat. Dupa cum ii spune si numele, acest tip de material are niste microperforatii, fiind destinat zonelor predispuse la vant puternic. Are o greutate de 140 gr/mp, cu aspect lucios. Nu necesita coaserea marginilor. Se preteaza pentru steaguri imprimate cu culori intense, puternice.

Stiri

Peste 10.000 de steaguri pentru incoronarea noului rege al Belgiei vor fi produse la Targu-Mures -

O companie din Târgu Mureş anunţă că va produce peste 10.000 de steaguri pentru încoronarea noului rege al Belgiei, Philippe, care va avea loc în 21 iulie, precizând că "imediat după anunţul cu intenţia de abdicare a regelui Albert al II-lea, comenzile au început să curgă".

citeste tot articolul

Peste 10.000 de steaguri pentru incoronarea noului rege al Belgiei vor fi produse la Targu-Mures



Compania producătoare de steaguri Romflag a anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, că va produce 5.000 de drapele ale Belgiei şi peste 5.000 de steaguri cu profilul şi numele noului rege al Belgiei, Philippe - ultimele având un design special.

"Imediat după anunţul cu intenţia de abdicare a regelui Albert al II-lea al Belgiei, comenzile la Romflag au început să curgă, prin intermediul firmei-mamă Waelkens, din Belgia. Momentan sunt în producţie peste 5.000 de drapele ale Belgiei şi peste 5.000 de steaguri cu profilul şi numele noului rege, Philippe. Acestea vor fi expediate în Belgia pentru evenimentul de încoronare, din 21 iulie, Ziua Naţională a Belgiei. Tehnicienii şi echipamentele de la Romflag lucrează deja la capacitate maximă pentru a finaliza steagurile la timp", se arată în comunicat.

Responsabilul cu clienţii din partea companiei, Marinela Pop, a precizat că Romflag - companie înfiinţată în 2009, ca parte integrantă a companiei Waelkens, din Belgia, cu o tradiţie de aproape 100 de ani în producţia de steaguri - este singurul furnizor de steaguri din România pentru acest eveniment.

În hala de producţie de la Târgu Mureş se imprimă zilnic peste 3.000 de metri pătraţi de steaguri.

La realizarea celor peste 10.000 de steaguri pentru încoronarea noului rege al Belgiei lucrează 20 de angajaţi ai companiei Romflag.

Marinela Pop nu a putut preciza valoarea contractului pentru cele peste 10.000 de steaguri.

Regele Belgiei, Albert al II-lea, a anunţat la începutul lunii că va abdica pe 21 iulie, de Ziua naţională, cedându-i tronul fiului său cel mare, prinţul Philippe.

Orasul Codlea impanzit de steagurile Romflag! -

"N-am mai văzut atâtea steaguri de mic! E vremea Kronenfest! "

Postat de Ovidiu Stan pe 17 iunie 2013 in Codlea, Editoriale | 0 Comentarii | 284 vizualizari
 
Steagul tricolor, steagul UE și steagul având simbolul (noua stemă) municipiului Codlea, sunt cele trei steaguri care se regăsesc începând de astăzi, 17 iunie, în aproape tot orașul.

N-am mai văzut atâtea steaguri de când eram mic! – de pe vremea când, stegar fiind în manifestațiile ce sărbătoreau ziua de 23 august, fluturam pe stadion o epocă de aur apusă peste timp și cântam ,,Mulțumim din inimă partidului”.  Nici dacă aș fi fost nostalgic de meserie nu mă năpădeau amintiri mai frumoase..
 Lăsând nota de ironie și aducerile aminte, orașul arată frumos,  căutându-și parcă identitatea peste timp, pregătit pentru Sărbătoarea Zilele Codlei (Kronenfest), care se va desfășura în perioada 21-23 iunie, în maialul codlean. (vezi programul aici)

Să sperăm că vremea bună va ține cu noi, dar și cu organizatorii care se străduiesc să facă o treabă bună.
 

citeste tot articolul

Orasul Codlea impanzit de steagurile Romflag!



Tricolorul pentru 1 Decembrie este produs de belgieni - 30 noiembrie 2011, Jurnalul National

"La fabrica de steaguri de la Târgu-Mures e agitatie mare. Mai e putin pâna la Ziua Nationala, iar muncitorii finalizeaza ultimele steaguri din comanda pentru 1 Decembrie. Abia au reusit sa-si traga sufletul dupa o comanda de steaguri care a ajuns la sediul Parlamentului European de la Bruxelles si se gândesc deja la steagurile pe care trebuie sa le fabrice pentru NATO."

citeste tot articolul

Tricolorul pentru 1 Decembrie este produs de belgieni

30 noiembrie 2011, Jurnalul National

La fabrica de steaguri de la Târgu-Mureş e agitaţie mare. Mai e puţin până la Ziua Naţională, iar muncitorii finalizează ultimele steaguri din comanda pentru 1 Decembrie. Abia au reuşit să-şi tragă sufletul după o comandă de steaguri care a ajuns la sediul Parlamentului European de la Bruxelles şi se gândesc deja la steagurile pe care trebuie să le fa­brice pentru NATO. 

Povestea tricolorului porneşte de la o bandă albă ca zăpada, din poliester, care se colorează treptat în albastru, apoi galben, iar, în final, în roşu. Banda de câteva zeci de metri este supravegheată cu ochi de vultur de muncitori, pentru ca nici o linie în plus să nu păteze simbolul naţional. Culoarea este fixată prin serigrafie, printr-un procedeu unic în ţară, care îi dă rezistenţă în timp. Marginile sunt apoi cusute, steagurile sunt ambalate cu grijă şi trimise la distribuitori. Datorită aparatelor performante, sunt doar 18 angajaţi, care sunt coordonaţi cu o mână de fier de Carmen Sabin, târgmureşeancă get-beget. N-au voie să greşească, pentru că au de apărat numele unei vechi familii de belgieni, Waelkens, care a început producţia de steaguri în 1900. Mai târziu, în timpul războiului, au fost furnizori de steaguri pentru armata americană. Fabrica de la Târgu-Mureş este prima filială a lor în România. S-au îndreptat spre România datorită siguranţei mai mari decât cea oferită de alte posibile ţări, de exemplu, Maroc. Târgu-Mureşul a fost ales în urma unui drum de trei săptămâni prin ţară, în care reprezentanţii firmei-mamă au vizitat posibilele amplasări ale viitoarei fabrici. Zona de Sud nu le-a plăcut şi nici nu au găsit forţa de muncă necesară. La Târgu-Mureş aveau avantajul transportului, aeroportul fiind în spatele fabricii, ceea ce a cântărit greu în alegerea făcută. S-au îngrozit instant de birocraţia de care s-au izbit pentru construirea fabricii în parcul industrial, dar proiectul era deja demarat şi nu au mai dat înapoi. 

Cu forţa de muncă nu au prea nimerit. Unul dintre punctele forte ale Târgu-Mureşului, în viziunea belgienilor, a fost Universitatea cu profil tehnic din municipiu, care avea la vremea aceea un profil de design industrial. Ulterior, profilul s-a desfiinţat (oficial pentru că nu era cerere pe piaţă), iar Universitatea le-a spulberat belgienilor speranţele de forţă de muncă calificată. 

În Belgia există un colegiu de doi ani unde se pregătesc oameni special pentru imprimare, dar în România belgienii au fost nevoiţi să îi iniţieze pe angajaţi în noţiunile elementare de print. 

Prima producţie a început în 2009, iar acum fabrica poate produce câteva mii de metri pătraţi într-o singură zi. Au avut şi comenzi excentri­ce, un steag al Belgiei care să încon­joa­re un întreg stadion sau un steag pentru un vas de croazieră, care să se întindă de la un capăt la altul al am­barcaţiunii. În prezent, pro­du­că­torul belgian este furnizorul favorit al pro­ducătorilor de automobile din Eu­ropa şi al unor lanţuri de ben­zină­rii. 

Românii nu îşi respectă drapelul naţional

Totuşi, steagul naţional al României le-a cam ridicat semne de întrebare. Pe piaţă sunt puţini producători, iar steagurile sunt de calitate inferioară, se rup la un vânt mai puternic iar după câteva luni îşi pierd culorile. Totuşi, cerere prea mare nu există, şi doar instituţiile vin cu comenzi mai serioase. Românii nu au cultura drapelului naţional ca alte naţiuni, spune Carmen Sabin, directoarea fabricii. "Pentru mine e deranjant să văd un steag murdar sau neîngrijit, dar un steag chiar ferfeniţă, cum am văzut steagul României, nu am văzut în multe locuri, aşa ceva nu este permis. Şi în special nu pe clădirile instituţiilor publice. Am fost la un posibil client, era de origine turcă, care spunea că pentru el stea­gul este cea mai mare onoare. Era extrem de pretenţios în ceea ce priveşte calitatea materialului, culorile. Atât de mult ţinea la steagul respectiv, îl avea împachetat într-o cutie, îl ţinea cu mândrie."

Criza economică nu s-a resimţit la la fabrica din Târgu-Mureş, şi nici concurenţa chineză, datorită clienţilor din Uniunea Europeană, care apreciază mai mult calitatea. "S-a simţit însă o presiune pe preţ, pentru că toată lumea a tăiat din bugetul de publicitate, iar contractele s-au negociat mai atent", a precizat Carmen Sabin. 

Viitorul aduce planuri de dezvoltare pentru producătorul belgian. Anul viitor, activitatea se va derula în două schimburi, iar proiectul cu finanţare europeană va duce la extinderea producţiei şi pe alte tipuri de printuri. Anul viitor, două schimburi, fonduri europene pentru extinderea producţiei, în negocieri cu un posibil client din Europa pentru printuri.

 

Autor: Raluca Cret

Sute de locuri de munca la Targul de Cariere - 11 martie 2011, Zi de Zi

„Noi căutăm o persoană care să fie implicată în primul rând. Cel mai important pentru noi este să aibă deschidere, să dorească să înveţe şi să se perfecţioneze la locul de muncă”, a declarat Carmen Savin, administrator Romflag.”

citeste tot articolul

Sute de locuri de munca la Targul de Cariere

11 martie 2011, Zi de Zi

Peste o mie de locuri de muncă sunt puse la bătaie de către angajatorii mureşeni, şi nu numai, la Târgul de Cariere ce are loc în aceste zile la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş. 48 de companii oferă locuri de muncă în diferite domenii, ce se adresează tuturor categoriilor sociale, atât şomeri, cât şi angajaţi, cu studii superioare, sau fără. Cele mai multe oferte de la Târgul de Cariere vin din sfera industriei, din domeniul financiar şi din cel al vânzărilor. Totodată, sunt oferte în comerţ pentru posturi de lucrători comerciali, dar şi de casieri şi muncitori necalificaţi. „Noi căutăm o persoană care să fie implicată în primul rând. Cel mai important pentru noi este să aibă deschidere, să dorească să înveţe şi să se perfecţioneze la locul de muncă”, a declarat Carmen Savin, administrator Romflag. „Să fie ambiţios, ordonat, să reuşească să aducă la bună îndeplinire sarcinile de serviciu. Bineînţeles să aibă pregătire în domeniu. Însă multă lume caută slujbe care nu presupun specializare, calificare”, a precizat Călin Bîndilă, şef serviciu personal Hora.

Cerinţele sunt similare pentru mulţi angajatori, însă unii patroni ar avea nevoie de oameni care au exeprienţă pe un post similar, iar vârsta înaintată nu reprezintă peste tot avantaje. Dintre companiile care recrutează personal la Târgul de Cariere sunt Aegon, E.ON. Servicii, Hora, Lidl, Metro, Ministerul Apărării Naţionale, Omniasig, Procardia, Evoline, Continental Hotels, etc. Majoritatea ofertelor vin de la angajatori cu sediul central sau cu filiale în Târgu Mureş, dar şi mureşenii interesaţi de oferte în alte zone ale ţării au de unde alege. Târgul de Cariere este deschis şi astăzi între orele 10.00-16.00 în foaierul Teatrului Naţional.

„De doi ani sunt în căutarea unui loc de muncă şi nu am găsit din cauza lipsei de experienţă. Mi se cere să am studii, experienţă, să ofer încredere. Acum am ceva oferte, să vedem în continuare ce va fi.”
Roxana Pop

„Sunt în căutarea unui loc de muncă de două luni. Eu am mai multe meserii alpinist utilitar, tehnician turistic, ghid. Nu ştiu ce voi găsi aici, sunt dispus pentru orice ofertă. Dar bariera cea mai mare este vârsta. La mai multe firme cum dau telefon, trimit CV-uri, când spun că am vârsta de 45 de ani, şansele îmi scad.”
Bartha Janos

„Sunt stivuitorist şi mecanic. Mi s-a terminat şomajul în luna februarie şi am început să îmi caut un loc de muncă. Mi se cere calificare, iar vârsta este o problemă. Am venit să încerc şi aici pentru orice meserie găsesc.”
Emil Câmpean

„Să văd ce îmi pot oferi după studiile mele şi să văd poate dă Dumnezeu şi găsesc un loc mai bun. Momentan am loc de muncă, dar aş dori să-l schimb. Orice profesie, numai să plătească bine.”
Eleonora

 

Autor: Arina Moldovan

Sânpaul, polul economic al judetului Mures - 10 august 2009, Ziarul de Mures

"De asemenea, un alt locatar al Parcului Industrial Mures este compania Romflag (Waelkens), unul din liderii Uniunii Europene privind productia de steaguri."

citeste tot articolul

Sânpaul, polul economic al judetului Mures

10 august 2009, Ziarul de Mures

Seriozitate, munca sustinuta si interes pentru dezvoltarea comunitatii sunt câteva din atuurile cu care autoritatile din Sânpaul au reusit sa transforme, într-un interval scurt de timp, o localitate anonima în anii ’90 într-un adevarat Eldorado economic al judetului. Apartenenta la Parcul Industrial Mures a însemnat pentru Sânpaul înfiintarea a aproape o mie de locuri de munca si atragerea de investitii straine de peste 50 de milioane de euro, suma care situeaza comuna în fruntea topului judetean al investitiilor straine.

Reporter: Sunteti un exemplu printre comunele judetului în ceea ce priveste atragerea investitorilor straini. Care este secretul reusitei?
Simon Istvan, primarul comunei Sânpaul: Consider ca am reusit acest lucru deoarece unul din obiectivele prioritare ale administratiei din Sânpaul a fost accederea în Parcul Industrial Mures. Ne-am zbatut mult sa realizam acest deziderat foarte important pentru comunitatea noastra. În 2001 am reusit sa fim acceptati ca si parteneri în cadrul Parcului Industrial Mures, cu o suprafata de teren de 15,8 hectare din care 1,4 sunt drumuri si utilitati. În prezent detinem 8 procente din actiunile parcului, iar din terenul util comuna Sânpaul are exact 50%, cealalta jumatate având-o orasul Ungheni.

Rep.: Va amintiti care a fost prima firma straina care a venit în Sânpaul?
S.I.: Prima firma straina care a venit la Sânpaul, dar în afara Parcului Industrial, a fost H Investments, o societate cu sediul central în Germania. Aceasta detine în prezent o hala de productie, iar pe viitor doreste sa mai achizitioneze teren si sa se extinda la sase hale, astfel încât în trei-patru ani sa ajunga la 800 de locuri de munca înfiintate în Sânpaul.

Rep.: Care a fost prima societate din Parcul Industrial Mures care a început sa produca?
S.I.: Este vorba despre Hirschmann Automotive, care a început productia în 2008. Avem o colaborare foarte buna cu Hirschmann Automotive, care chiar a sprijinit echipa locala de fotbal. De asemenea, am avut o întelegere cu conducerea companiei, astfel încât locuitorii din Sânpaul sa aiba prioritate în angajare, reusind ca din 725 de angajati, 450 sa fie din rândul localnicilor.

Rep.: Investitiile înseamna în primul rând locuri de munca. Ne puteti spune care este în prezent rata somajului în Sânpaul?
S.I.: Din estimarile mele, din locuitorii care vor sa lucreze 90% lucreaza. În prezent, în comuna Sânpaul rata somajul este sub 5%, dar din pacate sunt cetateni care nu au nici macar opt clase, ceea ce nu îi avantajeaza în gasirea unui loc de munca. Pentru a-i ajuta, am început anul trecut o scoala de vara, astfel încât acestia sa aiba opt clase si sa poata fi angajati si ei la diferite societati din localitate. Statistic vorbind, la aparitia Legii nr. 416 privind ajutorul social, în 2001 am avut 485 de dosare, iar azi mai avem 79 de beneficiari, ceea ce înseamna ca marea majoritate a cetatenilor au loc de munca.

Rep.: Ne puteti spune care e valoarea investitiilor straine realizate în Sânpaul de la înfiintarea Parcului Industrial Mures?
S.I.: Daca ar fi sa tragem linie, valoarea investitiilor începute în Sânpaul de la deschiderea Parcului Industrial Mures depaseste suma de 50 milioane de euro.

Rep.: Ce înseamna investitiile straine pentru bugetul local al comunei Sânpaul?
S.I.: Investitiile sunt foarte importante pentru bugetul local si am sa exemplific prin cifre. De exemplu, în bugetul local pentru acest an la capitolul venituri proprii avem prevazuta suma de l25 de miliarde de lei, din care 18 miliarde vin de la societatile care au realizat investitii pe raza comunei Sânpaul.

„Investitiile sunt foarte importante pentru bugetul local si am sa exemplific prin cifre. De exemplu, în bugetul local pentru acest an la capitolul venituri proprii avem prevazuta suma de l25 de miliarde de lei, din care 18 miliarde vin de la societatile care au realizat investitii pe raza comunei Sânpaul.”
Simon Istvan, primarul comunei Sânpaul

Rep.: Oferiti facilitati investitorilor?
S.I.: Da. E foarte important ca investitorii sa simta ca au în administratia locala un partener de nadejde. În prezent, societatile care creeaza peste o suta de locuri de munca beneficiaza de trei ani de scutire de taxe si impozite locale. Chiar am discutat cu colegii din Consiliul Local si sper ca situatia economica sa ne permita în viitor acordarea unor facilitati pentru investitori, astfel încât acestia sa simta ca îi sprijinim. Aportul investitorilor straini la bugetul local este foarte important, fapt care a facut ca în ultimii cinci ani sa nu majoram deloc taxele si impozitele pentru cetateni.

Rep.: Se anunta o noua investitie în Sânpaul...
S.I.: Asa e, firma austriaca SW Umwelttechnik va deschide un sediu în afara Parcului Industrial din Sânpaul, autorizatia de constructie fiind ca si eliberata. Pentru comuna Sânpaul sosirea austriecilor va însemna circa 400 - 500 de locuri de munca create, plus ceea ce este foarte important, va contribui cu aproximativ 4 miliarde de lei anual, suma care va reprezenta impozitul pe teren. Desigur, dupa începerea productiei vom încasa si impozitele pe salarii.

Rep.: Cum vedeti dezvoltarea comunei Sânpaul în urmatorii ani?
S.I.: A fost greu pâna am reusit sa convingem primul investitor ca merita sa vina în judetul Mures. Acestia erau foarte speriati de lipsa de stabilitate legislativa si în special de birocratia din România. În prezent am reusit sa creem o colaborare foarte buna cu firmele din comuna si speram ca în urmatorii cinci – zece ani numarul investitorilor sa creasca deoarece ei reprezinta viitorul comunei. Sunt sigur ca vom reusi mai ales ca am decis sa extindem intravilanul localitatii ca zona industriala cu 110 de hectare de teren. Nu e totuna pentru un investitor când trebuie sa înceapa cu un teren extravilan sau primeste direct terenul intravilan. E mult mai usor sa construiesti mai ales ca în zona respectiva exista toate utilitatile, iar canalizarea va fi rezolvata în acest an. În prezent suntem în tratative cu o societate din Belgia si una din Anglia, dar nu va pot spune numele acestora deoarece investitorii m-au rugat sa pastrez discretia.

Rep.: Apropo de discretie... Ati participat la negocierile cu Nokia. E adevarat ca investitia a cazut din cauza lipsei de discretie din partea... unora?
S.I.: Da, a fost o negociere foarte buna cu reprezentantii Nokia, care si-au anuntat disponibilitatea sa achizitioneze aproximativ 38 de hectare de teren în zona. Singura rugaminte a lor a fost sa pastram discretia, sa nu iesim în mass-media si sa facem tam-tam, ceea ce din nefericire s-a întâmplat. Unul dintre colegii mei nu a înteles acest lucru si a doua zi a organizat o conferinta de presa pe aceasta tema. S-a întâmplat într-o vineri. Luni m-a sunat directorul de la Nokia care mi-a zis: „domn’ primar esti baiat simpatic dar ne pare rau, ati încalcat conditiile noastre si nu mai venim”. Asta a fost povestea. Pacat, pentru ca sosirea celor de la Nokia era binevenita nu doar pentru comuna Sânpaul, ci mai ales pentru întreg judetul Mures.
Parcul Industrial Mures, un proiect pilot pentru Regiunea de Dezvoltare 7 Centru
Materializarea ideei Parcului Industrial Mures, situat la circa 10 kilometri de Târgu-Mures, a început în noiembrie 2002, ca fiind primul proiect de infrastructura regionala câstigat de o autoritate locala din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru. În acest scop, s-a înfiintat o societate comerciala, Parc Industrial Mures SA, care are ca actionari Consiliul Judetean Mures (cu 72% din actiuni), respectiv Consiliile Locale Ungheni (15%), Sânpaul (8%), Iernut si Ludus (cu câte 2,5% fiecare). Parcul a fost inaugurat în septembrie 2005, investitia totala fiind de opt milioane de euro. Din acestia, 3,8 milioane reprezinta fonduri PHARE, 1,3 milioane au venit de la Guvern, iar alte trei milioane au reprezentat contributia Consiliului Judetean Mures.
Un suflu pentru economia judetului
În ceea ce priveste importanta Parcului Industrial Mures pentru economia judetului, directorul parcului, Nagy Istvan, ne-a declarat ca faptul ca aici functioneaza deja niste firme care au creat locuri de munca si care genereaza venituri pentru autoritatile publice e mai mult decât laudabil. „Dupa parerea mea, având în vedere ca valoarea investitiilor în cladiri si tehnologie se ridica la aproximativ 45 de milioane de euro, existenta Parcului Industrial a adus un suflu important economiei judetului, chiar daca nu toata suma a ajuns în Mures, deoarece exista furnizori si din alte judete”, a afirmat Nagy Istvan. Acesta a subliniat ca Parcul Industrial Mures reprezinta un adevarat model pentru alte regiuni de dezvoltare ale tarii. „S-a creat un model care poate fi oricând urmat si în alte judete. De asemenea, ma bucur sa va spun ca în acest moment în incinta Parcului Industrial lucreaza aproximativ 900 de oameni, iar conform contractelor încheiate cu investitorii, la finalizarea proiectului aici vor lucra cam 2.000 de persoane”, a încheiat directorul Parcului Industrial Mures.

„În momentul de fata Parcul Industrial este obiectivul economic cel mai functional al judetului. Din momentul în care au aparut investitorii si pâna în prezent nimeni nu si-a închis portile. De asemenea, din câte cunosc, în prezent toata populatia apta de munca din comuna Sânpaul are asigurat serviciul în cadrul Parcului, ceea ce e un lucru extraordinar pentru siguranta zilei de mâine a cetatenilor. Pe scurt, e o investitie deosebita pentru economia judetului Mures.”

Lokodi Edita, presedintele Consiliului Judetean Mures
Potrivit datelor furnizate de Bodoni Hunor, director de marketing în cadrul Parcului Industrial Mures, situatia firmelor contractante este urmatoarea: SC Wotec SRL, SC Patriwae SRL, SC Toifor SRL, SC Mures Mobexpert SA, SC Sprint Investment 2000 SRL, SC Confo Mex SRL, SC Ilefor SA, SC Studio MEX SRL, SC Allcolors Serv SRL, SC Napa Impex SRL, SC Mont Rose SRL, SC East European Trade SRL, SC Hirschmann România SRL, SC Veritas Prodex SRL, SC Bart Impex SRL, SC Nett Front SRL, SC Rewox Ecorom SA, SC Pannon Perlit SRL, SC AKSD Varosgazdal Kodasi si SC Romflag. Dintre acestea, în prezent detin hale de productie SC Mures Mobexpert SA (patru hale), SC Romflag, SC Hirschmann România SRL, SC Toifor SRL.

Hirschmann Automotive, investitie de 5 milioane de euro
Furnizorul austriac din industria auto, Hirschmann Automotive, a deschis în luna mai 2008 o fabrica în Parcul Industrial Mures, pe o suprafata de 18.864 mp, în care a investit 5 milioane de euro. Compania colaboreaza cu producatori auto din lume precum BMW, Chrysler-Daimler, Ford, Fiat Iveco, în Mures producându-se cablaje auto pentru asistenta pentru parcare. “Acest nou punct de lucru la Târgu-Mures reprezinta o noua piatra de hotar în dezvoltarea companiei Hirschmann Automotive, noua investitie înseamna colaborare europeana transfrontaliera, încununata de succes. Ne bucuram ca am gasit aici, în Târgu-Mures, un loc ideal pentru fabrica noastra si simtim o mare colaborare a populatiei si a celor responsabil politic”, a declarat directorul companiei Hirschmann Automotive, Volker Buth.

Mobexpert estimeaza o crestere a productivitatii cu 50%
În 2007, Mobexpert a demarat proiectul de relocare a fabricilor ConfoMex, StudioMex, IleforMex, MuresMex în Parcul Industrial Mures. Investitia de 28 de milioane de euro a inclus si construirea platformei logistice cu o suprafata de 12.000 de metri patrati. Platforma este una din cele mai performante din România si are un rol foarte important în fluidizarea distributiei regionale, permitând servicii mai bune în magazinele Grupului si sustinând dezvoltarea retelei regionale Mobexpert. În fiecare an, Grupul Mobexpert investeste peste 2 milioane de euro în utilaje, tehnologii avansate si sisteme noi de productie. “Decizia de a investi a fost luata pentru a putea asigura cresterea la nivelul productiei si pentru mentinerea standardelor de calitate. Pâna în anul 2011, estimam o crestere cu peste 50% a productivitatii, corelata cu o crestere de aproximativ 50% a productiei la cele patru fabrici. Proiectul sustine aceasta evolutie si va sigura spatii industriale moderne”, a declarat Dan Sucu, presedintele Mobexpert.
Toifor si Romflag, doi locatari de marca ai Parcului


Firma Toifor este aflata în proprietate germano - maghiara si este lider pe piata ofertei de servicii complexe de igiena în Europa si Orientul Mijlociu. Grupul de firme Toifor dispune de o experienta internationala însemnata si angajati calificati la nivel ridicat, exploatând acest lucru pentru a deservi cu succes programe/ evenimente de mare anvergura, organizatii militare, de ajutor si civile. În prezent Grupul Toifor, în afara de România, are oficii centrale în Germania, Irak, Bosnia Hertegovina, Kosovo, Ungaria, Afghanistan, Bulgaria, Lituania si Kuwait, iar în Polonia are organizatii partenere.
De asemenea, un alt locatar al Parcului Industrial Mures este compania Romflag (Waelkens), unul din liderii Uniunii Europene privind productia de steaguri.

Investitii si în afara Parcului Industrial
IPSO-Agricultura, importator si distribuitor exclusiv al marcilor John Deere, Kuhn si Manitou în România, a inaugurat în mai 2009 noul sediu în judetul Mures, venind astfel în întâmpinarea nevoilor clientilor sai din aceasta zona. Acesta ofera clientilor IPSO o expozitie cu vânzare de utilaje agricole, magazin de piese de schimb de origine, depozit de uleiuri, precum si servicii de consultanta în domeniul agricol si solutii de finantare. Incinta are o suprafata de 1.620 mp, din care suprafata construita ocupa 150 mp, iar suprafata utila aproximativ 140 mp, dispusa în felul urmator: showroom 43 mp, birouri 25 mp, spatiu utilitati 16 mp, depozit 47 mp. Locatia mai dispune de 400 mp spatiu exterior de prezentare utilaje si de 70 mp spatiu verde.

Hoco Bau Elemente SRL este membra a companiei germane Haas Invest care produce în noua tari din Europa o multitudine de produse din sfera constructiilor si a materialelor de constructii. Fabrica din Sânpaul a fost deschisa în decembrie 2007 si produce ferestre din PVC, usi din aluminiu si sisteme de rulouri si jaluzele. Hala de productie se întinde pe o suprafata de 35 hectare, investitia ridicându-se la peste 5 milioane de euro.
SW Umwelttechnik va investi 20 de milioane de euro la Sânpaul Grupul SW Umwelttechnik s-a format în 1910 fiind prezent pe piata din Austria, Ungaria, România si Slovacia. Activitatea principala cuprinde fabricarea de produse pentru protectia apei, infrastructurii, energiei alternative, prefabricate din beton pentru suprastructura (tuburi, camine, grinzi, stâlpi, fâsii cu goluri, plansete). Compania este prezenta pe piata din România din 2001, odata cu realizarea fabrici lânga Timisoara. În a doua fabrica, lânga Bucuresti, începând cu 2007, se produc elemente structurale si produse pentru protectia apei, iar a treia fabrica a fost planificata la Sânpaul, pentru ultimul trimestru al doilea al acestui an, investitie care necesita suma de 20 milioane euro. “SW Umwelttechnik va deschide un sediu în afara Parcului Industrial. Aceasta firma va oferi 1.500 locuri de munca”, a declarat primarul comunei Sânpaul, Simon Istvan.
Alex TOTH